Bolile mentale au o bază genetică comună

bază

Bolile mentale precum schizofrenia sau depresia severă au similitudini moleculare

De multă vreme există dovezi ale conexiunilor genetice între diferitele boli psihiatrice. O echipă internațională de cercetători a analizat acum amănunțit conexiunile genetice dintre aceste tulburări și alte boli ale creierului. Peste 500 de oameni de știință din întreaga lume au lucrat la acest studiu la scară largă, inclusiv șapte angajați de la Institutul de Genetică Umană din Bonn. Autorii studiului, care a fost publicat în revista Science, au descoperit că tulburările psihiatrice împărtășesc numeroși factori genetici, în timp ce bolile neurologice, cum ar fi Parkinson sau Alzheimer, apar mai clar diferențiate între ele în ceea ce privește baza lor genetică.

Suprapuneri genetice între bolile mintale

Pentru studiu, mai multe consorții internaționale și-au pus în comun datele pentru a examina tiparele genetice ale 25 de boli psihiatrice și neurologice. Deoarece fiecare variantă genetică individuală are doar o mică contribuție la dezvoltarea bolii, analizele au necesitat eșantioane mari. Cu ajutorul studiilor de asociere la nivel de genom pe un total de 265.218 de pacienți și 784.643 de controale, cercetătorii au determinat amploarea suprapunerii genetice dintre bolile individuale.

Rezultatele au arătat o suprapunere genetică extinsă în diferite boli mintale, în special între deficit de atenție/tulburare de hiperactivitate (ADHD), tulburare bipolară, depresie majoră și schizofrenie. În plus, datele arată o suprapunere puternică între anorexia nervoasă și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) și între TOC și sindromul Tourette. În schimb, tulburările neurologice, cum ar fi Parkinson și scleroza multiplă, se disting mai clar între ele și de tulburările psihiatrice - cu excepția migrenelor, care sunt legate genetic de ADHD, tulburarea depresivă majoră și sindromul Tourette.

Un nou sistem poate fi necesar

Potrivit oamenilor de știință, suprapunerea genetică pronunțată dintre tulburările psihiatrice sugerează că actualele criterii de diagnostic clinic nu reflectă cu precizie biologia care stă la baza lor. „Rezultatele studiului ar putea, prin urmare, să însemne că categoriile de diagnostic ale bolilor mintale vor trebui restructurate în viitor”, spune Dr. Franziska Degenhardt, șeful grupului de lucru „Genetica tulburărilor schizofrenice” de la Institutul de genetică umană din Spitalul universitar din Bonn.

De exemplu, un singur mecanism care reglează cantitatea de proteine ​​din creier ar putea influența atât comportamentul neatent în ADHD, cât și funcția afectată în tulburările schizofrenice. Pe termen lung, cercetarea relațiilor genetice ar putea ajuta la îmbunătățirea diagnosticului bolilor neuropsihiatrice, explică Dr. Andreas Forstner, care, împreună cu profesorul Nöthen, conduce grupul de lucru de la Bonn privind tulburările afective implicate în studiu. Acest lucru ar putea aduce beneficii și terapiei pacientului.