Cazul Eichler despre istoria timpurie a mișcării muncitoare germane

Extrage

Pentru a trimite acest articol la Kindle, asigurați-vă mai întâi că [email protected] este adăugat la lista de e-mail-uri aprobate pentru documentul personal din Setările documentului personal de pe pagina Gestionați-vă conținutul și dispozitivele din contul dvs. Amazon. Apoi introduceți mai jos partea „nume” a adresei de e-mail Kindle. Aflați mai multe despre trimiterea la Kindle. Aflați mai multe despre trimiterea la Kindle.

Rețineți că puteți selecta să trimiteți versiunile @ free.kindle.com sau @ kindle.com. E-mailurile „@ Free.kindle.com” sunt gratuite, dar pot fi trimise pe dispozitivul dvs. numai atunci când este conectat la Wi-Fi. E-mailurile „@ Kindle.com” pot fi livrate chiar și atunci când nu sunteți conectat la Wi-Fi, dar rețineți că se aplică taxe de serviciu.

Pentru a trimite acest articol în contul dvs. Dropbox, selectați unul sau mai multe formate și confirmați că sunteți de acord să respectați politicile noastre de utilizare. Dacă este prima dată când utilizați această funcție, vi se va cere să autorizați Cambridge Core să se conecteze cu contul dvs. Aflați mai multe despre trimiterea de conținut către Dropbox.

Pentru a trimite acest articol în contul dvs. Google Drive, selectați unul sau mai multe formate și confirmați că sunteți de acord să respectați politicile noastre de utilizare. Dacă este prima dată când utilizați această funcție, vi se va cere să autorizați Cambridge Core să se conecteze cu contul dvs. Aflați mai multe despre trimiterea de conținut pe Google Drive.

Referințe

pagina 347 nota 1 Conform DZA Merseburg, Rep. 77, Tit. 662, Nr. 8, Volumul 6, Bl. 44, Casimir Louis Eichler, n. 16 martie 1836, de la Templin lângă Neu-Strelitz. Din 1855 a rămas la Berlin. Acolo nu avea niciun drept de domiciliu și, ca urmare a ședinței de la 1 septembrie, poliția a considerat că amenință că îl va expulza dacă va continua să lucreze într-un mod nedorit (DZA Potsdam, Rep. 30 C, Tit. 95, Sect. 5, nr. 23, foaia 20).

pagina 347 nota 2 DZA Merseburg, Rep. 92, Zitelmann 94/1, Lichidare pentru cheltuielile Fondurilor de dispoziții 1862–1865, fasc. 1.

pagina 347 nota 3 Mehring, Franz, Gesammelte Schriften, Volumul 1-2, Berlin 1960, acolo Volumul 2, p. 734 .

pagina 347 nota 4 Consiliul general al primei internaționale 1864–1866, Conferința de la Londra 1865, Proces-verbal, Moscova n.d., p. 450 .

pagina 348 nota 1 Mayer, Gustav, Bismarck și Lassalle, Berlin 1928, p. 9f .

pagina 348 nota 2 August Bebel, Din viața mea, ediția a VIII-a, partea I, p. 64 („M-am referit mai întâi la cazul Eichler”).

pagina 348 nota 3 Eduard Bernstein, The History of the Berlin Work Movement, Part II, Berlin 1907, passim, în special pp. 58ff. („Zadarnic eforturi de capturare socială a fermierilor”).

pagina 348 nota 4 Bebel deosebit de clar, op. cit., p. 64 și nota ibid.

pagina 348 nota 5 Berliner Volkszeitung, nr. 89 din 17 aprilie 1863 și angajator, coloana 3009. Dar deja în prima ședință din 25 august, Eichler vorbește despre „negocieri cu cele mai înalte autorități de stat” (DAZ Potsdam, Rep. 30 C, loc. cit.) și pe 25 octombrie din „finanțare”, ceea ce este de așteptat „de la participarea guvernului” (Ibid., p. 27).

pagina 349 nota 1 Celebrul discurs Bismarck din 17 septembrie 1878: „Încercarea, nu știu dacă sub impresia raționamentului lui Lassalle sau sub impresia propriilor mele convingeri, dintre care unele le câștigasem în timpul unei șederi în Anglia în 1862 [parțial în Franța?] - mi s-a părut că în crearea asociațiilor productive, așa cum există într-o relație înfloritoare în Anglia, a existat ocazia de a îmbunătăți soarta muncitorului, de a-i dedica o parte substanțială din profiturile angajatorului. "

pag. 349 nota 2 DZA Merseburg, Rep 77, loc. Raport din 14 august 1862 („În urmă cu aproximativ opt zile üankreich înapoi”) Acest raport clarifică și confuzia cu un doctor Ludwig Eichler, ale cărui urme pot fi găsite în multe reprezentări.

pagina 349 nota 3 DZA Merseburg, Rep. 92, Nachlass Zitelmann, Nr. 16, Bl. 73, scrisoarea lui Eichler către Bismarck din 18 decembrie 1862 și Zitelmann, Lichidare cu privire la emisiile Fondurilor de dispoziții 1862-65, Fasz. 1, oct. -Dec. 1862.0 nr 7.

pagina 350 nota 1 Vezi scrisoarea lui Eichler menționată la p. 349, nota 3.

pagina 350 nota 2 DZA Potsdam, Rep 30 C, Tit. 95, Sect. 5, No. 28, Flottenverein der Berliner Arbeiter 1861–1863.

pagina 350 nota 3 În discursul Bismarck (vezi p. 349, nota 1) scrie în același paragraf: „atunci și acordarea de fonduri de stat pentru cooperativele productive - aceasta este și o chestiune a cărei inexpediență nu sunt încă convinsă astăzi”.

pagina 351 nota 1 Vezi p. 372, nota 2; DZA Merseburg, moșia Zitelmann, loc. Cit., Fasc. 6, p. 3; Zitelmann nr. 16, p. 77.

pagina 351 nota 2 DZA Merseburg, Rep. 120, BB 1/1, Nr. 12, Volumul 2, Bl. 15, transmiterea lui Eichler către Ministerul Comerțului la 14 august 1865.

pagina 351 nota 3 Vezi p. 349, nota 3.

pagina 352 nota 1 G. Mayer, Bismarck și Lassalle, p. 59 și nota ibid.

pagina 352 nota 2 A.a.O., p. 61 („Dacă în ultima vreme mi-aș exprima excelența opinia că un al doilea interviu ar trebui să rămână inutil în circumstanțele actuale ...”).

pagina 354 nota 1 Consiliul general, loc. cit., pp. 251 și urm. (Raport asupra mișcării clasei muncitoare din Germania, scris de W. Liebknecht).

Expresia lui Liebknecht „club de gâscă” pentru cluburi avansate pare disprețuitoare și pare deplasată; „Dreptul de decontare” înseamnă „dreptul de decontare”: traducerea cu „dreptul de aprovizionare” se bazează pe o eroare (a se vedea Die I. Internationale in Deutschland, Berlin 1964, p. 72).

pagina 354 nota 2 „Înfometarea” lui Liebknecht contrastează cu afirmația lui Bernstein, pe care a împrumutat-o de la ziarele liberale.

pagina 355 nota 1 Cu privire la această problemă Shlomo Na'aman, Impulsuri democratice și sociale în istoria timpurie a mișcării muncitoare germane din anii 1862/63, Wiesbaden 1969, p. 18ss.

pagina 355 nota 2 În comitetul de la Berlin erau 4 maeștri țesători: Nieman, Wernicke, Kalischek, Camien (DZA Potsdam, Rep. 30 C, Pres. Pol., Tit. 95, Sect. 5, Nr. 23, Bl. 24).

pagina 356 nota 1 Raportul ședinței din 19 octombrie (ședința din 12 octombrie a fost dizolvată din cauza înregistrării tardive; apelul comitetului ar trebui citit în ea), DZA Potsdam, op. cit., p. 22.

pag. 357 nota 1 Berliner Volkszeitung, 1862, nr. 247. Ziarul a încercat ulterior să adauge juxtapunerea vizibilă a celor două articole drept „soarta tipăririi”, ceea ce nu este deloc convingător.

pagina 357 nota 2 Scrisoarea lui Eichler prin care se anunța sosirea sa se află în fondurile ADAV/Hatzfeldt ale IISG și se adresează unei redacții, probabil celei din Mitteldeutsche Volkszeitung. Dorința lui de a-și putea explica „principiile” sună destul de dezinhibată; echipa editorială, precum și comitetul, s-au opus totuși lui Eichler de la început, după publicarea eseului lui Streckfuss. Streckfuss a avut relații bune cu democrații de la Leipzig, inclusiv doctorului Otto Dammer.

pagina 357 nota 3 Bernstein, op. cit., Volumul I, pp. 102f.

pagina 358 nota 1 Această scrisoare de la Schulze se află în inventarul ADAV/Hatzfeldt al IISG; a ajuns la cunoștința comitetului muncitoresc și, prin urmare, a fost încorporat în dosarele a ceea ce urma să devină Comitetul Central din Leipzig.

pagina 358 nota 2 scrisori, acestea în Oncken, H., „Asociația Națională și Începuturile Mișcării Muncii Germane 1862/63”, în: Grünbergs Archiv, Volumul II (1912), pp. 120 și urm. Vezi și H. Oncken, Rudolph v. Bennigsen, Stuttgart 1910, I, p. 588.

pagina 359 nota 1 Aceasta explică „principiile” pe care Eichler a vrut să le prezinte Leipzigerilor. Afirmația multiplă a lui Mehring, pe care o urmează și Bernstein, că aceasta înseamnă credit de stat de către Bismarck, se bazează pe Bebel (Mehring, Geschichte der deutschen Sozialdemokratie, II, p. 22).

pagina 359 nota 2 Apelul Comitetului muncitorilor din Leipzig în Ziarul Popular din Germania Centrală la 30 septembrie 1862 promite să discute despre „congresul muncitorilor din Berlin și relația cu Asociația Națională”.

pagina 359 nota 3 Adunarea generală a Asociației Naționale din Koburg la 6 - 7. Octombrie 1862.

pagina 360 nota 1 Reeditare parțială din Bernstein, op. cit., p. 104. Prin omiterea unor pasaje importante din punct de vedere real, impresia de vagitate este crescută inutil.

pagina 360 nota 2 „Programul Berlin” nu a oferit spațiu pentru agitație conservatoare și a fost evaluat în consecință de Kreuzzeitung.

pagina 362 nota 1 Berliner Volkszeitung, nr. 247.

pagina 362 nota 2 Vezi p. 357, nota 2.

pagina 363 nota 1 Raport al Deutsche Allgemeine Zeitung, Leipzig, 31 octombrie. Raportul completează prezentarea Ziarului Popular German Central „A doua Adunare a Muncitorilor”, în nr. 256.

pagina 364 nota 1 Berliner Volkszeitung, nr. 254 (30 octombrie): Raportul este scris după ședință, dar înainte de ședința cvorumului: „După ce domnul Eichler a consultat personal comitetul muncitorilor locali din Leipzig, suntem informați congresul muncitorilor planificat a fost amânat până la începutul lunii ianuarie 1863. "

pagina 365 nota 1 August Bebel, op. cit., p. 62.

pagina 366 nota 1 Comitetul care a convocat prima ședință a lucrătorilor a fost compus în așa fel încât diferitele meserii să fie reprezentate (Mitteldeutsche Volkszeitung, nr. 227), al doilea a fost o reprezentare colectivă (ibid, nr. 256). După constituția finală, obiceiul ca fiecare membru al comitetului să semneze numele statului a fost abandonat, iar Vahlteich a semnat singur ca președinte. Aceasta ar putea fi o coincidență dacă nu ar fi fost dezbaterea privind reprezentarea corporativă. Faptul că comitetul s-a văzut ca reprezentare generală a lucrătorilor din Leipzig este mai important decât faptul că după pensionarea unor meșteri, s-au alăturat comitetului non-muncitori, precum producătorul Dolge: au fost încercați și testați democrați și foști lucrători manuali care își croiseră drum. Plecarea lui Bebel cu această ocazie este caracteristică dezvoltării sale din acel moment.

pagina 367 nota 2 Despre aceasta: Bernstein, op. cit., pp. 118f. Modificarea statutului asociației muncitorilor din Berlin, care a preluat sarcinile adunării muncitorilor publici, așa cum ceruse Schulze, este revelatoare. În februarie scrie: Sub numele de Asociația Muncitorilor, s-a format o asociație pentru Berlin care se străduiește să promoveze interesele intelectuale și materiale ale membrilor săi și, în special, și-a stabilit sarcina de a realiza programul elaborat de muncitorii berlinezi pentru a participa la un congres. " În versiunea din iulie 1863 scrie după omiterea Congresului, acum învechit, printre altele în § 2, paragraful 3: „Asociația vrea să elimine orice poziție specială a lucrătorului” - un gând preferat al lui Dittmann, care a luptat cu cărțile de muncă și alte restricții speciale pentru lucrători.

pagina 368 nota 1 7 membri ai vechiului comitet au fost transferați la noul comitet local. Un Jacobsohn s-a pronunțat împotriva tutele „cărturarilor” în ședință și nu s-a alăturat noului comitet; era probabil evreu și, prin urmare, cu greu „reacționar”. Insubordonarea muncitorilor berlinezi, mai degrabă decât mașinăriile de reacție, au fost țintele atacului progresiv. Hoffmann a fost adăugat la Dittmann, care a lucrat la reforma de la Berlin ca om pentru Berliner Volkszeitung.

pagina 369 nota 1 Angajator, Supliment la nr. 304, „Ziua Muncitorilor”, 11 noiembrie 1862.

pagina 369 nota 2 Rheinische Zeitung, nr. 338, 6 noiembrie 1862.

pagina 369 nota 3 Berliner Volkszeitung, 7 noiembrie 1862.

pagina 370 nota 1 angajator, coloana 3009.

pagina 370 nota 2 Bismarck subliniază cât de mult i-a fost imposibil să se ocupe de lucruri care nu aveau legătură directă cu cea mai urgentă afacere atunci când a preluat funcția în minister este evidentă, iar oportunitatea pe care i-a dat-o mica eroare de memorie Bebels a oferit, a folosit Bismarck atât de exagerat, încât cea mai simplă explicație ar fi că, prin inspecția personală a dosarelor sau printr-o prezentare de către alții, poate Buchers, și-a amintit că știa de mult despre Eichler și despre întâlnirile muncitorilor și că el era în favoarea acelei vremuri. al cărui curs mă interesa.