Consumul de mâncare rapidă, sodă și bomboane este de 95% din adulții din SUA

Grup de informare privind igiena orală și comportamentul nutrițional

Râde bine cu dinți sănătoși

Igiena orală adecvată pentru dinții sănătoși și gingiile vitale

Mănâncă, bea și zâmbește fără griji cu dinții sănătoși

Numărul 2/2016 Articolul nr. 2

Alimentele rapide, băuturile răcoritoare și consumul de bomboane nu sunt asociate cu IMC la 95% dintre adulții din SUA

Consumul anumitor alimente, cum ar fi mâncarea rapidă, băuturile îndulcite și deserturile, este văzut ca un factor important în dezvoltarea supraponderalității și a obezității. O analiză a relațiilor dintre frecvența consumului de alimente menționate mai sus și IMC, excluzând subiecții extrem de grași și subțiri, indică totuși că nu există nicio asociere între consumul de fast-food, băuturi răcoritoare și dulciuri și IMC la 95% din populație. Prin urmare, nu are sens să vă recomandăm să vă lipsiți de aceste alimente ca parte a unei diete de slăbit.

Persoanelor supraponderale li se recomandă adesea să evite mâncarea rapidă, băuturile răcoritoare și dulciurile, deoarece aceste alimente sunt suspectate că contribuie la dezvoltarea supraponderalității și a obezității. Deși această presupunere pare logică, s-ar putea ca efectul să fie rezultatul extremelor distribuției IMC și, prin urmare, să fie irelevant pentru majoritatea populației. Comportamentul alimentar extrem la obiectivele distribuției IMC ar putea, prin urmare, să indice în mod fals o legătură, astfel încât asocierea nu poate fi transferată în general persoanelor cu probleme de greutate moderate. Pentru a examina această ipoteză, datele disponibile au fost analizate din nou, excluzând subiecții extrem de supraponderali și subponderali.

În acest scop, au fost utilizate date de la 4895 de subiecți adulți din studiul NHANES 2007-2008 (Sondaj Național de Examinare a Sănătății și Nutriției) dintr-un eșantion reprezentativ al populației SUA. În sondajele personale, frecvența consumului de alimente în două zile non-consecutive a fost înregistrată utilizând un proces în cinci etape, prin care a fost luat în considerare și locul de consum sau de cumpărare. Alimentele au fost apoi alocate unor categorii definite. Măsurătorile antropometrice au inclus înălțimea și greutatea, din care sa determinat IMC. Persoanele testate au fost repartizate în opt grupuri pe baza IMC-ului lor și a fost examinată relația dintre frecvența consumului anumitor grupuri de alimente și categoriile IMC. Într-o analiză comparativă, grupurile extreme cu un IMC