De la foamete la obezitate?

25-04-2013 (actualizat: 03-07-2014)

Produse gata preparate și fast-food: europenii au obiceiuri alimentare proaste și sunt un model urât pentru țările în curs de dezvoltare. Foto: Thommy Weiss/pixelio.de

Comentarii Imprimare Email Facebook Twitter LinkedIn WhatsApp

Obezitatea în loc de foamete - aceasta ar putea fi problema viitoare a țărilor emergente în curs de dezvoltare. Experții avertizează să nu facă aceleași greșeli ca în Europa și solicită integrarea educației nutriționale în următoarele obiective de dezvoltare ale ONU.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), obezitatea este „una dintre cele mai mari provocări pentru sănătate din secolul 21”. Problema se poate agrava în țările sărace, chiar dacă obezitatea este încă umbrită de foamete și malnutriție gravă în regiunile în curs de dezvoltare.

În martie, Comisia UE a publicat o comunicare pe tema nutriției pentru copii și părinți. Conform planurilor, ajutorul pentru dezvoltare în străinătate se concentrează mai mult pe educația nutrițională și pe nevoile nutriționale ale femeilor însărcinate și ale sugarilor. Cu toate acestea, documentul nu abordează obiceiurile alimentare slabe care pot duce la excesul de greutate și la obezitate cronică.

„Problema globală a obezității este evident legată de schimbările de mediu cu care se confruntă țările occidentale și în curs de dezvoltare”, a spus Gabriele Riccardi, Profesor de medicină la Universitatea din Napoli și membru al Comitetului consultativ de la Barilla Center for Food and Nutrition.

"Disponibilitatea alimentelor ieftine și nu substanțiale este principala problemă", a spus Riccardi într-un interviu. Ea vede cauza producătorilor de alimente care oferă produse cu un conținut ridicat de calorii, dar sărac în vitamine, fibre și minerale.

Obiceiuri proaste

Tendințele demografice arată că copiii și adulții din țările în curs de dezvoltare urmează deja modelul occidental. Cu alte cuvinte, starea constantă și mesele gătite grase sau gustările sunt la ordinea zilei.

Riccardi a avertizat că țările în curs de dezvoltare vor urma exact același drum pe care l-au luat deja țările occidentale. „Treci de la o stare de malnutriție la o stare de malnutriție și obezitate”, a spus Riccardi.

Combaterea foametei este una dintre cele opt priorități stabilite în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) ale ONU. Până în 2015, se spune că numărul persoanelor înfometate s-a redus la jumătate.

În ciuda accentului pus pe foamete în ODM, astăzi 868 de milioane de oameni sunt prost hrăniți. Majoritatea celor afectați trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud. Din 2000, numărul a crescut din nou.
Peste 1,5 miliarde de oameni sunt supraponderali sau obezi, potrivit noului raport al Centrului Barilla.

Unii susținători ai dezvoltării solicită ca nutriția să fie inclusă în succesorul ODM, care va expira în 2015. Discuțiile despre noi obiective sunt deja în curs.

Jan Vandemoortele, Fostul oficial al ONU care a ajutat la elaborarea ODM în 2001 a declarat că propunerile recente ale Comisiei UE și ale organismelor independente de experți riscă „supraîncărcarea”. Vandemoortele a pledat pentru un program-cadru post-2015 mai simplu, care să se concentreze pe câteva provocări globale și nu doar pe cele din țările în curs de dezvoltare. La rândul său, dieta ar trebui să fie unul dintre obiective.

„Când vorbim despre nutriție, nu ar trebui să ne bazăm doar pe discuții despre foamete și subponderalitate, ci și despre obezitate și supraponderalitate”, a spus el pe 9 aprilie la o conferință a Comisiei Europene privind politica de dezvoltare.

Apelurile sunt din ce în ce mai puternice în întreaga lume pentru a inversa scăderea investițiilor în agricultură în țările în curs de dezvoltare. Nevoile de aprovizionare trebuie să fie acoperite, iar producția regională de alimente sănătoase să fie susținută.

Comisia se concentrează pe nutriție

În comunicarea Comisiei UE privind dieta din 9 aprilie, se propune să se pună mai mult accent pe nevoile nutriționale pe termen lung ale femeilor însărcinate și ale sugarilor. Cu un an mai devreme, auditorii europeni au criticat răspunsul UE la nesiguranța alimentară și lipsa de sprijin pentru nevoile alimentare ale țărilor în curs de dezvoltare.

Comunicarea recomandă colaborarea cu guvernele care primesc ajutor alimentar pentru a crește finanțarea pentru educația alimentară.

Potrivit experților în sănătate, primii trei ani ai unui copil sunt esențiali în stabilirea unor obiceiuri alimentare bune. Lipsa aportului de vitamine și minerale la copil poate provoca probleme pe termen lung.

OMS estimează că 42 de milioane de copii sub 5 ani sunt obezi, din care 35 de milioane trăiesc în țările în curs de dezvoltare.

Patru țări sub-sahariene sunt aproape de topul clasamentului cu cele mai mari proporții de copii obezi și supraponderali. Patru dintre primele cinci țări cu cele mai mari proporții de malnutriție gravă se află și în Africa Subsahariană.

Cu raportul Essen din anul 2030: Tendințe și perspective ale Barilla-Zentrum, factorii de decizie politică trebuie să fie motivați să regândească politica nutrițională.

Între timp, Riccardi îndeamnă UE să analizeze mai atent propriile provocări în materie de sănătate atunci când lucrează cu țările în curs de dezvoltare.

„Nu suntem în stare să învățăm din greșelile pe care le-am făcut în lumea occidentală și să le transmitem țărilor”, a spus Riccardi.

„Așa că problema va fi cum, odată ce economia se îmbunătățește, [...] să abordăm problemele nutriționale și să ne bazăm mai mult pe fructe și legume și cereale integrale și alimente sănătoase în loc de mâncarea rapidă pe care o fac oamenii în aceste zile și probabil să obțină mai multe în viitor. "

EURACTIV.com
Traducere: csc

Stânga

Comentarii Imprimare Email Facebook Twitter LinkedIn WhatsApp

draga cititorule,

Mass-media sunt un pilon al democrației - atâta timp cât pot funcționa bine. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de informații imparțiale și informate despre cum și de ce funcționează Uniunea Europeană. Aceste informații nu trebuie ascunse în spatele unui perete de plată. Continuăm să ne angajăm să oferim gratuit conținutul nostru.

Știm că cititorii noștri apreciază raportările noastre. Știm că jurnalismul care raportează despre UE într-un mod clar și imparțial este esențial pentru viitorul Uniunii Europene.

Și știm că sprijinul dvs. este esențial pentru ca un astfel de jurnalism independent și (gratuit) să poată continua să existe.

Nu luați sectorul media de la sine înțeles. Mass-media au fost într-o poziție precară chiar înainte de pandemia de coronavirus. Și din moment ce oamenii nu se pot întâlni în prezent, industria își pierde una dintre principalele surse de venit: evenimentele. EURACTIV este finanțat printr-un amestec de fluxuri de venituri, inclusiv sponsorizare, publicitate online, proiecte finanțate de UE și evenimente de dezbatere politică. Toate aceste surse de venit sunt afectate de criza actuală.

Pe măsură ce mass-media se luptă să supraviețuiască, dezinformarea înflorește și înflorește în același timp. Vedem deja o mulțime de tactici de sperietură, știri false despre reacțiile UE și amenințări tot mai mari la adresa libertății presei.

Oferim o acoperire gratuită, independentă și multilingvă a Uniunii Europene de peste două decenii. Continuăm să credem în Europa; și sperăm să o faci și tu.

Sprijinul dvs. financiar în acest moment critic ar permite rețelei noastre de redacții din toată Europa să își continue activitatea - într-un moment în care Europa are cel mai mult nevoie de ele.

Vă mulțumim pentru sprijinul acordat rețelei media EURACTIV!