Despre efectul și natura bronzării cu sulf a colagenului din piele

Despre efectul și natura bronzării cu sulf a colagenului cutanat.Teză de diplomă-Ing. Prezentată la Facultatea de Inginerie Mecanică a Universității Tehnice din Dresda pentru a obține diploma academică de Inginer Doctorat (Dr.-Ing.). Turmunkh Togmid b. pe 13 august 1971 în Ulaanbaatar, Mongolia. Data depunerii: 19.02.2005

Cuprins p. 0.1 Lista simbolurilor 4 1 Subiectul lucrării 5 2 Ce este pielea? 8 2.1 Colagen 8 2.2 Natura formării pielii 13 2.2.1 Uscare asemănătoare pielii 13 2.2.2 Stabilitatea hidrotermală (temperatura de contracție T s) 15 2.2.3 Absorbția apei, capacitatea de umflare 15 2.2.4 Rezistența la atacul microbian și hidrolitic 16 2.3 Bazele producției de piele 16 2.3.1 Atelier de apă 16 2.3.2 Tăbăcărie 18 2.3.3 Vopsire 18 2.3.4 Finisare 18 2.4 Tăbăcirea ca cel mai important proces în producția de piele 19 2.5 Tăbăcirea cu sulf 20 3 Stadiul tehnicii în tăbăcirea cu sulf 21 3.1 Lucrări privind tăbăcirea cu sulf 21 3.1.1 Eitner 23) 21 3.1.2 Lucrarea lui Apostolo 24) 22 3.1.3 Lucrarea lui Thuau 25) 22 3.1.4 Lucrarea lui Thomas 26) 25 3.1.5 Lucrarea lui Chambard și Abbassi 27) 26 3.2 Rezumatul lucrărilor privind tăbăcirea sulfului 27 3.3 Literatură suplimentară privind tăbăcirea sulfului 29 1

4.3 Încercări semi-tehnice 76 4.3.1 Efectuarea încercărilor de bronzare 76 4.3.2 Rezultate 77 4.3.2.1 Evaluarea subiectivă și analiza chimică 77 4.3.2.2 Imagini SEM 79 4.3.2.3 Rezistența la rupere și rezistența la rupere 82 4.3.2.4 Determinarea moliciunii 85 4.3.2.5 Stabilitate dimensională termică și hidrotermală 90 5 Rezumat 96 Anexa 100 Literatură 125 3

0,1 Lista simbolurilor și abrevierilor (în ordine alfabetică) Fig. Figura AFM Forță atomică Microscopie AS aminoacid sau respectiv C grade Celsius F grăsime FOC lipsită de crom GDA glutaraldehidă în greutate. Clasa de greutate Gl. Ecuație h ore HPLC cromatografie lichidă de înaltă performanță IC cromatografie ionică cromatografie IR infraroșu microscop luminos LM min minute P cos p. Pagină s secunde s. vezi Tab SEM Microscopie electronică de scanare. Tabel TEM Microscopie electronică cu transmisie T R temperatura camerei TS substanță uscată T s temperatura de contracție a. A. inclusiv UST Universal Surface Tester diluați rezistența la rupere WR z. B. de exemplu z. T. parțial z. În prezent 4

Fig. 1: Model computerizat al microfibrilelor lui Smith (conform lui Buttar și colab. 8g) Microfibrilele, sub influența tiparului lor de încărcare, sunt compensate lateral cu un sfert din lungimea lor până la o grosime medie de 100 nm 9) și cresc longitudinal, lăsând un decalaj (decalaj) aparent fără sfârșit (vezi Fig. 2). Astfel, ei formează următoarea ierarhie structurală, fibrila. Fig. 2: Reprezentarea schematică a formării fibrilelor (conform Stryer 10)) Fig. 3: Fibrilă cu dungi transversale tipice colagenului 11) 10

Fibrilele sunt vizibile datorită caracterizării detaliate folosind TEM, SEM și AFM (vezi Fig. 3). Modelul tipic de bandă transversală tip colagen cu o periodicitate de 64 nm a fost găsit la început. La rândul său, fibrilele devin fibre elementare și fibre in vivo. Acestea din urmă formează apoi panglica de fibră care determină atât de emfatic proprietățile (mecanice) ale pielii (vezi Fig. 4): Fig. 4: Fibra elementară. Stânga: fibre individuale (LM x 200) Dreapta: secțiune transversală (TEM x 20.000), dispunerea fibrilelor clar vizibile aici (conform Stirz 12)) Fibrele cu o gamă largă de diametre ale fibrelor, ramuri și rețele de tip rețea dintre cele mai variate cresc în cele din urmă din fibrele elementare Unghiul de împletire, așa cum este obișnuit din imaginea microscopică clasică a luminii a unei secțiuni histologice (vezi Fig. 5): Fig. 5: Fibrele de colagen în întrețeserea lor tridimensională (imaginea polarizată a secțiunii transversale principale a unui porc, x50) . Până la fibrile este vorba despre microstructură, din fibrele elementare este vorba despre macrostructură. Datele structurale esențiale sunt cunoscute și, prin urmare, pot fi utilizate și pentru 11