Dieta pentru boli gastro-intestinale H. Vogelsang KIM IV-AKH-Viena

Boli gastrointestinale și intoleranță alimentară Defecte enzimatice: lactoză, intoleranță la fructoză Boală celiacă Boli de reflux gastroesofagian Insuficiență pancreatică Boală Gallstone Sindromul colonului iritabil (colon iritabil) Boala inflamatorie cronică a intestinului: boala Crohn Postoperator: rezecție gastrică, sindromul intestinului scurt

Dieta și afecțiunile GI Dieta = terapie Malabsorbția lactozei, fructozei Boala celiacă Dieta: de susținere - importantă Alergiile alimentare Sindromul intestinului iritabil Sindromul intestinului scurt Dieta - importanță/eficiență scăzută IBD (boala Crohn, colită ulcerativă) Reflux bolile pancreatice

Intoleranță alimentară netoxică Deficiențe de enzime/transportoare Intoleranță la lactoză Intoleranță la fructoză Intoleranță la histamină

Cauze ale intoleranței la lactoză Deficiență ereditară de lactază Deficiență de lactază dobândită (cea mai frecventă cauză) Malabsorbție secundară de lactoză Boli ale intestinului subțire: boală celiacă, lamblioză, gastroenterită acută, boala jejunului Crohn Creșterea bacteriană Trecere rapidă: Rezecții ale stomacului și intestinului subțire 7, sindrom de colon iritabil

Frecvența deficitului de lactază

Cursul activității lactazei Anumite grupuri etnice umane Normale Mamifere Naștere TIMP Adult Kretchmer N: Mâncare: un agent selectiv în evoluție 9

Simptome Flatulență Meteorism Rippling sunete intestinale Diaree Crampe abdominale Greață, vărsături după administrarea lactozei Peșteră: Fără pierderea în greutate, fără malabsorbție, fără sânge în scaun

Diagnostic Test de lactoză H2: Test de respirație Test de lactoză (sânge): Test de sânge Test genetic LCT (determinarea lactazei în biopsia duodenală) Högenauer, EJGH 2004 11

Testul lactozei este testul de absorbție! Măsurarea glicemiei: înainte și la intervale de 15 'până la 90' după ingestia de lactoză 50g lactoză orală Normal: Creșterea glucozei> 20 mg% (sau> 25% din valoarea bazală) Testul de lactoză este un test de absorbție! 15

Test genetic hipolactazie congenitală: autosomal recesiv - la 2 cM 5 'distanță de LCT (Arola, Scand J Gastroenterol 1994) Adulți: regiunea promotorului LCT pe 2q21 - autosomal recesiv - nepersistența lactozei - LCT1 (C/T-13910 și G/A -22018) (Enattah, Nat Gen 2002) Persistența lactazei: autosomal dominant 16

Terapie Încercare de dietă strictă timp de 4 săptămâni Apoi: Dieta individuală cu conținut scăzut de lactoză în funcție de simptome și toleranță. Suplimentarea cu lactază, dacă este necesar (serbări etc.) 17

Dieta cu conținut scăzut de lactoză Reducerea produselor lactate proaspete (lapte, iaurt, brânză caș, smântână etc.) atât în formă crudă, cât și sub formă coaptă Înghețată, ciocolată cu lapte.

Toleranță la lactoză cu alimente Cu malabsorbție la lactoză Fără simptome cu 10-15g lactoză (cup1 cană de lapte) Mai ales în combinație cu alte feluri de mâncare 19

Intoleranță la lactoză În cazul intoleranței la lactoză: Risc de osteoporoză crescută Cauză: Aport redus de calciu cu o dietă strictă Măsură: Fără dietă strictă - cel puțin brânză tare . Sau: supliment de calciu!

Frecvență de malabsorbție a fructozei: 10 - 50% Simptome: flatulență, dureri abdominale, diaree Diagnostic: Fructoză-Test H2 (25g) Peșteră: intoleranță ereditară la fructoză H.

Defect în purtătorul de fructoză

Conținutul de fructoză/glucoză este important

Malabsorbție a fructozei: Dietă Important: fructoză relativă> conținut de glucoză Mere (suc): 2500-5700mg/100g (2000mg/100g glucoză) Pere: 1800-6700mg/100g Miere: 28800 mg/100g Ceai: 700mg/100g Sfaturi pentru dietă H.Vogelsang 2008 25

Dieta fără fructoză a îmbunătățit simptomele abdominale semnificativ mai des la pacienții cu IBS neg decât la pacienții cu IBS Fritz E, Hammer J, Vogelsang H, UEGW 2002 Cf. Corlew-Roath M, South Med J 2009 28

Intoleranță la histamină Aportul de alimente: fenomene induse de histamină cefalee senzație de căldură, înroșirea feței plângeri GI (incl. Diaree) oboseală hipotensiune aritmie cardiacă atacuri de astm Cauză: scăderea diamine oxidazei în intestinul subțire

Declanșator de intoleranță la histamină Alimente care conțin histamină: vin roșu, vin spumant, bere de grâu Brânză: Emmentaler, brânză de munte, parmezan Cârnați crude: salam, șuncă Oțet de vin roșu Amine biogene: alimente stricate Eliberatori de histamină: ciocolată Citrice Fructe cu coajă lemnoasă

Definiția duodenului/intestinului subțire al bolii celiace: atrofia vilozității cu hiperplazie criptă (+ Ly intraepitelial) remisie sub o dietă fără gluten (biopsia de control numai pentru boala celiacă asimptomatică în primul rând) (expunerea la gluten în cazuri neclare) ESPGAN 1990

Noi criterii ESPGHAN pentru boala celiacă la copii/adolescenți Modificări cu diagnostic TTG foarte mare (> 10xUNL) fără biopsie cu HLA-DQ2/DQ8 și EMA posibile posibile Marsh2: + TTG + HLA + simptome = boală celiacă Husby, JPGN 2012

Complicații ale bolii celiace Numai fără o dietă fără gluten sau incompletă! Avorturi Boli autoimune Fracturi (80% eveniment înainte de diagnostic) Limfoame (crescute de aproximativ 4 ori)

Dieta fără gluten INTERZIS INTERZIS hrișcă mei grâu orz orez ovăz secară porumb spelt

Controale ale bolii celiace de rutină după 3, 6, 12 luni și apoi la fiecare 1 an cu semne clinice (simptome, constatări locale), istoricul dietei, erori, probleme

Examinări de control pentru boala celiacă Teste de laborator: Sânge: anticorpi (EMA, TTG, AGA) + controlul altor parametri patologici anterior (hemoleucogramă, fier, enzime hepatice, vitamine etc.) Controlul biopsiilor numai după 2 ani: în cazul unui diagnostic neclar, răspuns slab la dietă și un curs neclar

Comportamentul dietei în boala celiacă Dieta strictă aproximativ 73% Erori ocazionale (2-3/lună) 15% Erori frecvente/fără dietă 12% În funcție de sex (femei> bărbați), educație școlară, vârstă (mai tânăr> mai mare), controale, competență a Supervizor, sfaturi pentru dietă

Conținut de gliadină și toxicitate intestinală La 10 pacienți cu CD: 100, 500, 1000 mg gliadină/zi pe cale orală timp de 4 săptămâni Recidiva clinică: 0, 33%, 50% Calea. Valori de laborator/histologie: 0, 33%, 87% IEL (limfocite intraepiteliale) cresc chiar cu 100% cu 100 mg/zi Catassi, 1993

Cursul bolii celiace 90%, cu o dietă strictă fără gluten, pe termen scurt, fără simptome, chiar și cu cursuri oligo- „asimptomatice”, ameliorare curând (simptome nespecifice) pacienții vârstnici mai încet atunci când se constată o îmbunătățire a constatării și simptomelor parțial. datorită respectării slabe a dietei Rezistență la dietă = molie refractară (boala celiacă): 3/zi sau feedback: feedback privind politica de confidențialitate
Despre proiect: Termeni de utilizare SlidePlayer