Preferate de lungă durată pentru pacienții cu dializă și fosfat

RĂU HOMBURG. Terapia pentru hiperfosfatemie este munca în echipă: aceasta include dializă eficientă, produse farmaceutice (lianți cu fosfați) și o dietă cu conținut scăzut de fosfați, își amintește Fresenius Medical Care cu ocazia primei zile germane a fosfatului din 16 noiembrie la Bad Homburg.

Cu pacienții cu dializă, chiar și cea mai puternică metodă de dializă, hemodiafiltrarea cu volum mare, nu poate aduce nivelul fosfatului în intervalul normal, potrivit unei declarații la eveniment.

Deci, pacienții cu dializă ar trebui să ia, de asemenea, medicamente (lianți de fosfat) cu mesele, astfel încât fosfatul ingerat cu alimentele să fie legat direct și, astfel, inofensiv.

În funcție de alimente și de liantul fosfat prescris, s-ar putea adăuga până la doisprezece comprimate suplimentare în fiecare zi. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, în prezent, nici măcar jumătate dintre pacienții cu dializă din Germania nu ating nivelul normal de fosfați, potrivit producătorului.

Al treilea șurub de reglare este aportul de fosfat prin alimente. Conținutul de fosfați este deosebit de ridicat în alimentele bogate în proteine, cum ar fi carnea, peștele și produsele lactate. Tocmai aceste alimente nu ar trebui să lipsească în meniul pacienților cu dializă, deoarece altfel există riscul de deficit de proteine și sechele, cum ar fi irosirea mușchilor și pierderea osoasă.

Absorbția aditivilor fosfatici în alimente are un efect deosebit de fatal în organism. Acești compuși de fosfați adăugați artificial sunt absorbiți de organism mult mai bine decât fosfații naturali și, prin urmare, au un potențial deosebit de dăunător.

Fosfatul este ingerat cu alimente și este un element important în producția de energie și formarea oaselor. La persoanele sănătoase, rinichii asigură eliminarea excesului de fosfat. Devine problematic dacă rinichii nu mai îndepărtează suficient sau deloc fosfatul, așa cum este cazul pacienților cu dializă.

Apoi, nivelul fosfatului crește la un nivel critic (hiperfosfatemie) și are un efect dăunător. Fosfatul este unul dintre așa-numiții „ucigași tăcuți”, adică acele substanțe care, în concentrații mari, nu provoacă niciun simptom acut, dar își exercită treptat efectul dăunător în decursul anilor.

Un nivel patologic de fosfat ridicat aduce o contribuție semnificativă la calcificarea vasculară și, astfel, la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. (eb)