COMPARAREA PARAMETRILOR SÂNGEI ÎNAINTE ȘI DUPĂ APLICAREA AGENTULUI DE CONTRAST DE IOD CU UTILIZAREA EXEMPLULUI DE GASTROGRAFINĂ LA UN PACIENT

Pregătit de la Clinica pentru păsări a Facultății de Medicină Veterinară a Universității Ludwig Maximilians din München (Șef: Prof. Dr. R. Korbel) sub îndrumarea Prof. Dr. R. Korbel COMPARAREA PARAMETRILOR SANGUINI ÎNAINTE ȘI DUPĂ APLICAREA AGENȚILOR DE CONTRASTARE A IODULUI FOLOSIND EXEMPLUL DE RESTAURANT LA PACIENTUL DE PĂSĂRI Disertație inaugurală pentru obținerea doctoratului veterinar al facultății veterinare a Facultății Ludwig-Maximilians din Universitatea Anja Weber din München Wassel de la Backnang München 2008

sângei

Tipărit cu permisiunea Facultății de Medicină Veterinară a Universității Ludwig Maximilians din München Decan: Reporter: Co-arbitru/e: Prof. univ. Dr. Braun Univ.-Prof. Dr. Korbel Univ.-Prof. Dr. Ziua promoției Poulsen-Nautrup: 6 februarie 2009

Cuprins I Cuprins Lista abrevierilor. IV 1 Introducere. 1 2 Literatură. 2 2.1 Dezvoltarea istorică a radiografiei cu mediu de contrast. 2 2.2 Diagnosticare cu raze X. 3 2.2.1 Tehnologie de înregistrare. 4 2.3 Examinarea mediului de contrast cu raze X. 5 2.3.1 Clasificarea mediilor de contrast. 6 2.3.2 Indicații pentru utilizarea mijloacelor de contrast. 8 2.4 Medii de contrast cu raze X care conțin iod. 9 2.4.1 Gastrografină. 10 2.4.2 Proprietățile chimice și fizice ale gastrografinei. 11 2.4.3 Considerații farmacologice și toxicologice. 14 2.4.3.1 Compatibilitate locală. 16 2.4.3.2 Efecte asupra electroliților, chimiei sângelui și numărului de sânge. 19 2.4.4 Diferența față de sulfatul de bariu. 23 2.5 Semnificația și problemele testelor de sânge la păsări. 25 2.6 Tehnici de colectare a sângelui la păsări. 25 2.7 Volumul de sânge. 28 2.8 Parametri examinați. 28 2.8.1 Substraturi. 28 2.8.1.1 Hemoglobină. 28 2.8.1.2 Acid uric. 30 2.8.1.3 Proteine ​​totale. 32 2.8.2 Enzime plasmatice. 34 2.8.2.1 AST. 35 2.8.2.2 ALT. 39 2.8.3 Componente corpusculare. 41 2.8.3.1 Frotii de sânge. 41 2.8.3.2 Număr de sânge roșu. 41 2.8.3.2.1 Eritrocite. 41 2.8.3.2.2 Hematocrit. 42 2.8.3.3 Număr de sânge alb. 45 2.8.3.3.1 Granulocite bazofile. 46 2.8.3.3.2 Granulocite eozinofile. 47

II Cuprins 2.8.3.3.3 Granulocite heterofile. 49 2.8.3.3.4 Limfocite. 50 2.8.3.3.5 Monocite. 52 2.8.4 Variabile calculate. 54 2.8.4.1 MCHC. 54 2.8.4.2 Numărul total de celule albe din sânge (WBC). 55 2.8.4.3 Indicele globulelor albe din sânge. 56 3 Material și metode. 57 3.1 Obiectiv. 57 3.2 Subiecte. 57 3.3 Aplicarea gastrografinei. 58 3.4 Eșantionare. 59 3.4.1 Tehnologia colectării sângelui. 59 3.4.2 Când se ia sânge. 60 3.5 Parametri examinați. 60 3.5.1 Hematocrit. 60 3.5.2 Hemoglobina. 61 3.5.3 MCHC. 61 3.5.4 acid uric. 61 3.5.5 Proteine ​​totale. 62 3.5.6 ALT. 62 3.5.7 AST. 63 3.5.8 Număr de sânge diferențial. 63 3.5.9 Numărul total de leucocite. 64 3.5.10 Indice de globule albe. 64 4 rezultate. 65 4.1 Date de bază. 65 4.2 Parametrii de laborator. 66 4.2.1 Hematocrit. 66 4.2.2 Hemoglobina. 67 4.2.3 MCHC. 67 4.2.4 Acid uric. 68 4.2.5 AST. 68 4.2.6 ALT. 69 4.2.7 Proteine ​​totale. 69 4.2.8 Granulocite heterofile. 70 4.2.9 Granulocite eozinofile. 70 4.2.10 Granulocite bazofile. 70 4.2.11 Limfocite. 71

Cuprins III 4.2.12 Monocite. 71 4.2.13 Numărul de celule albe din sânge. 71 4.2.14 Indicele globulelor albe. 72 4.3 Constatări suplimentare. 72 5 Discuție. 73 5.1 Material și metode. 73 5.2 Posibili factori de influență. 75 5.2.1 Boli ale subiecților. 75 5.2.2 Raze X. 76 5.2.3 Luarea de sânge. 77 5.2.4 Influențe asupra mediului. 77 5.2.5 Medicație suplimentară. 80 5.2.6 Anestezie. 80 5.2.7 Gastrografină. 81 5.2.7.1 Ingredient activ amidotrizoat. 81 5.2.7.2 Alte ingrediente. 81 5.2.8 Concluzie. 83 6 Rezumat. 84 7 Rezumat. 85 8 Bibliografie. 86 9 Anexă. 102 9.1 imagini cu raze X. 102 9.2 Tabelele. 106 9.3 Diagrame. 120 9.3.1 Parametrii de laborator pe specii. 120 9.3.2 Parametrii de laborator după sex. 127 9.3.3 Parametrii de laborator după diagnostic. 134 Mulțumiri CV

IV Lista abrevierilor Lista abrevierilor C grade Celcius mg Miligrame aprox Aproximativ Min minute CK Creatină-kinază mm 3 milimetri cubi CPK Creatină-fosfokinază mosm Milliosmol dl Decilitru mosmol/l Milliosmol per litru Fig. Figura Mpa Megapascal ALT Alanină-Amino-Transferază n Număr de pacienți Fosfatază alcalină AST Aspartat Amino Transferază NN fără nume în atmosferă nr. număr sau respectiv o.b.b. fără nicio constatare specială cu privire la marca înregistrată EDTA ethylenediaminetetraacetic acid s.a. vezi și et al. et alii (și ceilalți) sec secunda g tab tab. Tabel GLDH glutamat dehidrogenază și colab. inclusiv GP papagalul gri african µm micrometru h oră µmol micromol Hb hemoglobină µl microlitru Hkt hematocrit v.a. mai ales i.d.r. de obicei vol.% volum procent i.m. intramuscular w femelă i.v. intravenos de ex. de exemplu l litru kg kilogram greutate corporală KM agent de contrast kv kilovolt LDH lactat dehidrogenază? m bărbat

6 Literatură Servesc pentru a distinge mai bine țesuturile învecinate cu densitate similară, prin care se utilizează comportamentul lor de absorbție diferit pentru mediile de contrast. Mediile de contrast trebuie să fie neutre pentru corp. În plus, acestea trebuie făcute astfel încât să părăsească corpul cât mai repede posibil după examinare (RAMM 1982, SPECK 1999, MUTSCHLER 2001, PSCHYREMBEL 2004, BROCKHAUS 2006). 2.3.1 Clasificarea mediilor de contrast Figura 2: Clasificarea mediilor de contrast (din SPECK 1999)