Fracționarea laptelui și studiul unora dintre componentele sale

1 Universitatea din Köln Institutul de Zoologie WS 2000/2001 Exerciții pentru antrenament avansat: fiziologie animală B Fracționarea laptelui și investigarea unora dintre componentele sale

fracționarea

2 1. Introducere În această zi de stagiu ne-am ocupat de laptele de mamifer, examinând doar laptele de vacă. Deoarece laptele de mamifer este singura sursă de hrană pentru nou-născuți, se poate presupune că conține toți nutrienții esențiali pentru acea specie. Astfel, se pot trage concluzii cu privire la necesitățile nutriționale ale acestei specii. Pentru aceasta, laptele este fracționat în componentele sale. Acestea sunt proteine ​​(în special cazeină), grăsimi, carbohidrați (în special lactoză), minerale (în special calciu) și vitamine. 2. Material și metode Ad 1.3: Proba de lapte a fost alcătuită cu 2 ml lapte și 2 ml apă. În caz contrar, testele au fost efectuate așa cum este descris în script. 3. Rezultate 1. Separarea cazeinelor (punct izoelectric) 1.0 Precipitație acidă Când se atinge o valoare a pH-ului de 4,6, poate fi observată precipitarea cazeinei. 1.1 precipitație cu cheag: Tabelul 1: viteza precipitațiilor cu cheag ml timp cu cheag [s] pagina 2 din 2

3 1.3 Experiment de control pentru precipitarea cheagului Compoziția loturilor de control utilizate a fost prezentată într-un tabel pentru clarificare: Pentru a afla care ion poate declanșa precipitarea laptelui Tabelul 2: Prezentare generală a loturilor pentru experimentul de control Nr. Lot Reactiv Lichior (fiert) EDTA CaCl MgCl FeCl NaCl Precipitații observate? nu da da da nu nu nu da nu + reactiv adăugat, - reactiv nu adăugat Pagina 3 din 3

4 2. Caracterizarea proteinei din lapte: Pe baza amestecurilor cunoscute de aminoacizi, am reușit să atribuim bine benzile individuale în TLC. În conformitate cu aceasta, următorii aminoacizi sunt conținuți în cazeină: His, Arg, Lys, Gly, Ser, Asp, Thr, Glu, Pro, Ala, Val, Met, Ile, Phe, Leu. Banda de alanină a fost atât de slabă încât aici una finală Declarația nu poate fi făcută. Pentru valină și metionină, precum și pentru fenilalanină și leucină, benzile s-au suprapus în așa fel încât o identificare clară nu este posibilă. Am putut determina următoarele AS din proba de gelatină: Thr, Hypro, Ala, Met/Val, Pro, Phe În acest caz, identificarea Met și Val pe baza benzilor nu a fost în mod clar posibilă. Conform DC-ului nostru, cel mai important aminoacid din gelatină din punct de vedere cantitativ ar fi treonina. Conform formulei structurale, însă, această poziție ar trebui atribuită glicinei. Pagina 4 din 4

5 3. Caracterizarea grăsimii din lapte 3.1 Numărul de iod Numărul de iod a fost determinat din cantitatea de Na 2 S 2 O 3 titrat utilizând următoarea formulă: g iod (10 ml 0,1 n Na2 S 2O3) 0, număr de iod = 100 g grăsime g grăsime specificată Tabelul 3: Determinarea numărului de iod ml Na 2 S 2 O 3 număr de iod [g iod/100 g grăsime] mol iod/100 g unt de grăsime 6,3 42,68 0,34 6,4 41,53 0,33 ulei de măsline 1,4 99 .21 0,78 1,8 94,6 0,75 Ulei de in 1,7 191,5 1,51 1,3 200,73 1,58 Exemplu de calcul: 42,68 g iod/100 g grăsime (număr de iod) = 0, 34 mol iod/100 g grăsime 126,9 (greutate moleculară) pagina 5 din 5

6 3.2 Numărul de saponificare Numărul de saponificare a fost determinat din cantitatea de HCl titrat utilizând următoarea formulă: Tabelul 4: Determinarea numărului de saponificare ml HCl numărul de saponificare [mg KOH/g grăsime] Greutatea moleculară medie a acizilor grași [g/mol] Unt 3, 53 4, 3 199,5 281,20 Ulei de măsline 5,5 157,5 356, 71 Tributirină, 49 mg KOH număr de saponificare g grăsime Exemplu de calcul: (10 ml ml 0,5 N HCI) 28 = g grăsime specificată ((10 ml 3,8 ml HCL ) x 28)/0,8g grăsime = 217mg KOH/g grăsime 217mg KOH/g grăsime x 1/56100 mg/mol = 0,004mol KOH/g grăsime = X 1/X = 258,53g/mol (greutatea moleculară medie a acizilor grași ) Numărul mediu de duble legături Deoarece iodul se atașează doar la dublele legături, numărul de iod poate fi utilizat direct pentru a determina numărul de duble legături. Presupunem că 1 mol de I 2/100g corespunde la 1 mol de legături duble. Tabelul 5: Număr de legături duble Număr de iod [g iod/100g grăsime] mol iod/100g grăsime mol legături duble/100g grăsime Unt 42,68 0,34 0,17 41,53 0,33 0,16 Ulei de măsline 99,21 0,78 0, 39 94,6 0,75 0,37 Exemplu de calcul: pagina 6 din 6

7 42,68 g iod/100 g grăsime = 21,34 g I 2/100 g grăsime 21,34 g I 2/100 g grăsime/126,9 (greutate moleculară) = 0,17 mol I 2/100 g grăsime = 0, 17 mol legături duble/100g grăsime 4. Conținut de calciu și fosfat Conținut de calciu: Tabelul 6: Determinarea conținutului de calciu Zer lactat Coacă de zer cheag ml EDTA 7,5 3,2 ml EDTA 7,8 3,4 ml EDTA 7,9 3,8 valoare medie 7,73 3, 47 mmol EDTA 0,08 0,03 Cantitatea de EDTA în mmol corespunde conținutului de Ca 2+ în mmol/5 ml zer. Conținutul de Ca 2+ în mmol/l lapte poate fi calculat din valorile medii ale rezultatelor respective. Calcul: (mmol Ca 2+ x ml zer -1) x 2000 deoarece 5ml zer corespunde 2,5 ml lapte. Din aceste rezultate, cantitatea de ioni de calciu din 100 ml de lapte poate fi calculată utilizând greutatea moleculară a calciului (40,08 g/mol). Pagina 7 din 7

8 Tabelul 7: Conversia: calciu în lapte acid zer zer cheag zer mmol Ca2 +/l lapte 30,93 13,87 mg/100 ml lapte 123,98 55,58 Exemplu de calcul: 0,08 mmol EDTA/5 x 2000 = 30,93 mmol Ca 2 +/l lapte 30,93 mmol Ca 2+/l lapte * 40,08 (greutate moleculară)/10 = 123,98 mg/100 ml lapte Conținut de fosfat: Următoarele valori de fosfați au fost determinate din linia de calibrare pentru cele trei probe de perete acid: Tabelul 8: Determinarea conținutului de fosfat utilizând linia de calibrare Eșantion Extincti ml fosfat mg fosfat mg fosfat/L pe 1 0.1286 1.1 0.15 136.36 2 0.1482 1.25 0.17 136.0 3 0, 1386 1,2 0,16 133,34 Factor de conversie:

8,55 Discuția a 4-a 1.0 Precipitații acide La un pH de 4,6 s-a putut observa o precipitare a cazeinei. La acest pH, cazeina atinge punctul izoelectric. Încărcarea netă a întregii molecule este, prin urmare, neutră la acest pH, deci devine insolubilă în apă și precipită. Punctul izoelectric astfel determinat corespunde pH-ului corespunzător din literatură. 1.1 Precipitația cu cheag Cu precipitațiile cu cheag, precipitațiile cu cazeină sunt declanșate în moduri diferite. Laboratorul se asigură că micelele de cazeină sunt distruse și că cazeina precipită astfel (este prezentă de obicei sub formă dizolvată coloidal în lapte.) După adăugarea a 1 ml de soluție de in, cazeina a fost precipitată după 210 secunde. Într-o a doua probă, după ce s-au adăugat 2 ml, precipitațiile au avut loc după 55 s, ceea ce corespunde paginii 8 din 8

10 3.2 Numărul de saponificare Conform rezultatelor noastre, uleiul de măsline conține cei mai lungi acizi grași, tributirina conține acizi grași care sunt de aproape 2 ori mai scurți, în timp ce untul are o valoare puțin mai mare decât tributirina. 4. Conținutul de calciu și fosfați Conținutul de calciu: Conținutul de calciu din zerul de cheag este semnificativ mai mic decât cel din zerul acid. Acest lucru coincide cu rezultatele din partea experimentului 1.3, unde am putut demonstra un consum de ioni Ca ++ pentru activitatea enzimei de cheag. În schimb, nu este necesar calciu pentru precipitațiile acide, ceea ce înseamnă că conținutul de calciu este aproximativ același ca la începutul experimentului. Conținut de fosfați: Cu o ușoară abatere avem un conținut de

136 mg fosfat/l lapte poate detecta. Ancheta a fost efectuată pe peretele acid, adică pe supernatantul laptelui fracționat prin precipitare acidă și centrifugare. Pagina 10 din 10

11 Literatură utilizată:! # "% $ & ('*), + $ .- 0/21),), + $"% $: 9 KLM # NOQPSRTJUVXWZY [\ S] ^ _ # `ba cdcea [f gjfbhjijkml fon pq r% str5uv wbijwxwzy

wj J C ƒj ƒjˆ Š Œ Ž: J Ž% Z S Ž # š œ ž. oÿ J m J J š z 5 «ªB%. % ± ²j³µ%. ¹ 0ºCºJž »2¼½¾¼ ÁÀÂCà À ¾.Ç5ÀE» ÃÈ ÉËÊ5ÊÌÊÇƼ Í ÎCÏJÍoÐ ÑJÒmÓ ÍoÔ Õ: Ö% Øt 5ÙËÚ ÛšÑCÛxÛQÜ% ÝÞÁÛjßáàJàJâ Pagina 11 din 11