Cerință suplimentară pentru Hartz IV datorită subponderalității patologice

Știri 25.09.2013 Hartz IV

hartz

În cazul subponderalității severe, un beneficiar Hartz IV primește o cerință suplimentară în plus față de beneficiul standard. Conform unei hotărâri actuale, centrul de muncă trebuie să plătească costurile suplimentare pentru mâncarea specială scumpă.

Beneficiarul Hartz IV, în vârstă de 56 de ani, suferea de subponderalitate cronică, cântărea doar 55 kg cu o înălțime de 184 cm. Medicul său de familie a diagnosticat-o ca fiind „cașexie pulmonară”. Aceasta este o formă severă de emaciație și afectează, de asemenea, performanța plămânilor. Pentru a evita pierderea în greutate, beneficiarul Hartz IV a trebuit să ia o dietă bogată în calorii.

Centrul de locuri de muncă refuză să acorde nevoi suplimentare

Centrul de locuri de muncă a refuzat să accepte costul acestei diete speciale bogate în calorii. Nu este o boală pentru care trebuie acordată o cerință suplimentară. Dieta este acoperită de cerința standard. Centrul de locuri de muncă și-a raportat respingerea la un raport medical oficial - deși constând dintr-o singură propoziție.

Potrivit instanței sociale, este necesară o nutriție specială

Judecătorii instanței sociale (SG) Gießen au presupus, totuși, că beneficiarul Hartz IV are nevoie de o dietă specială (hotărârea din 9 iulie 2013, S 22 AS 866/11 WA). Deoarece nutriția specială previne progresul bolii. SG s-a bazat pe recomandarea „Asociației germane pentru bunăstare publică și privată” de a acorda indemnizații de boală în protecția socială.

Indemnizația de îngrijire a sănătății dacă IMC este prea mic

Cu un indice de masă corporală (IMC) mai mic de 18,5 și o scădere progresivă în greutate ca o consecință a bolii, se poate presupune în mod regulat o necesitate nutrițională crescută. IMC-ul beneficiarului Hartz IV este în prezent de 16,2, iar pierderea în greutate într-o perioadă de 4 luni este de 5 kilograme. Aceasta înseamnă că ambele criterii sunt îndeplinite pentru beneficiarul Hartz IV în cauză.

Centrul de locuri de muncă trebuie să stabilească și să plătească suma costurilor suplimentare suportate de reclamant.