Nutriția pentru viitor este bazată pe plante

Cu toții trebuie să mâncăm. Dar felul în care mâncăm - în special în țările dezvoltate - ne ucide pe noi și pe planeta noastră, conform celei mai recente campanii a Programului ONU de Dezvoltare: Bolile cărnii și lactatele cresc, în timp ce peste 820 de milioane de oameni le este foame.

Cum ne putem hrăni astfel încât să fie suficient pentru toată lumea? (Imagine: smolaw/shutterstock.com)

Consumul sănătos și durabil al tuturor oamenilor este una dintre cele mai presante provocări globale. Deși lumea nu a produs niciodată mai multă hrană pe cap de locuitor decât este astăzi, sute de milioane - fiecare nouă persoană - din țările din Sudul Global suferă încă de foame.

Producția mondială de carne și lapte joacă un rol central în nutriția globală. În timp ce populația lumii s-a dublat în ultimii cincizeci de ani, producția de carne s-a triplat mai mult, în special datorită creșterii producției de la cei mai mari trei producători de carne JBS, Tyson Foods și Cargill. Organizația Mondială pentru Alimentație (FAO) estimează în prezent producția globală de carne la peste 336 de milioane de tone pe an, ceea ce corespunde a peste 70 de miliarde de animale ucise. Creșterea producției este rapidă: din anii 1960, carnea de pasăre a crescut cu 700 la sută și carnea de porc cu 290 la sută.

Dar, în loc să hrănească mai mulți oameni, creșterea producției mondiale de carne și lapte și agricultura industrială asociată creează o împletire complexă de probleme dramatice. Este o amenințare majoră pentru nutriția mondială, climă, biodiversitate și sănătatea lumii și, de asemenea, ridică probleme fundamentale de justiție și moralitate.

Carnea mănâncă pământ

Niciun alt bun de consum din lume nu necesită atât de mult teren cât producția de carne și lapte. Consumul global de carne amenință securitatea alimentară globală, în special în vederea creșterii populației mondiale. Pășunile și terenurile arabile necesare pentru creșterea vitelor și cultivarea furajelor reprezintă aproape 80% din suprafața agricolă a lumii, în timp ce nevoile calorice ale întregii omeniri sunt acoperite în prezent doar la 17% de carne și produse animale.

Datorită cererii tot mai mari de carne și produse lactate, cultivarea hranei pentru animale și utilizarea asociată a terenurilor arabile și a consumului de apă sunt în creștere dramatică: o zonă de mărimea Africii - din care 20 de milioane de hectare din America de Sud - a fost utilizată pentru cultivarea industrială în fabrică în ultimul deceniu. Numai producția de soia a crescut de zece ori în ultimii cincizeci de ani. Astăzi, mai mult de 80 la sută din toate boabele de soia, jumătate din toate cerealele din lume și o treime din peștii capturați sunt hrăniți către așa-numitele „animale de fermă” și, prin urmare, nu sunt utilizate pentru hrana directă a oamenilor. În acest scop, sute de mii de tone de hrană pentru animale sunt importate din țările din sudul global în țările industrializate. În plus, cultivarea industrială a furajelor duce la deteriorarea profundă a solurilor fertile prin monoculturi de levigare, utilaje agricole grele și toxine vegetale, ceea ce, la rândul său, reduce masiv randamentele culturilor pe termen lung.

Industria cărnii și a produselor lactate încălzește clima

Agricultura industrială este una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice. Aproape 70 la sută din emisiile directe de gaze cu efect de seră (CO2, metan și oxid de azot) din producția de alimente pot fi urmărite înapoi la produsele de origine animală. Un motiv major al emisiilor ridicate de gaze cu efect de seră este eliminarea în mare măsură ilegală a pădurilor tropicale. Potrivit Băncii Mondiale, 80 la sută din pădurea tropicală amazoniană defrișată este utilizată pentru cultivarea monoculturilor de soia și creșterea animalelor. Deoarece pădurile reprezintă cel mai mare stoc de CO2 din lume, protejarea acestora ar fi unul dintre cele mai eficiente mijloace de combatere a schimbărilor climatice și de conservare a biodiversității.

Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind schimbările climatice și terenuri conține o recomandare politică pentru reducerea consumului de carne. Peste 100 de oameni de știință au ajuns la concluzia că dieta pe bază de plante este o oportunitate excelentă de a reduce și de a se adapta la schimbările climatice. Dacă, pe de altă parte, producția agricolă industrială crește în conformitate cu previziunile, toate animalele vor consuma aproximativ 80% din bugetul pământului cu gaze cu efect de seră până în 2050. Raportul IPCC concluzionează că, fără schimbări drastice în utilizarea globală a terenurilor și nutriția umană, obiectivul de 1,5 grade nu poate fi în niciun caz atins.

Efecte asupra sănătății lumii

Studiile sugerează că consumul pe termen lung de carne roșie, în special prelucrată, la om este legat de un risc crescut de mortalitate din toate cauzele, boli cardiovasculare, cancer de colon și diabet de tip 2.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează, de asemenea, asupra riscurilor pentru sănătate care rezultă din agricultura industrială. La nivel global, antibioticele sunt utilizate în mod obișnuit în creșterea animalelor de două ori mai mult decât sunt utilizate pentru tratarea bolilor la oameni. Acești antibiotici, precum și germenii rezistenți și multi-rezistenți își găsesc drumul în mediul înconjurător pe o suprafață mare prin gunoiul de grajd lichid. Sute de mii de oameni mor în fiecare an, deoarece antibioticele nu mai sunt eficiente. Se estimează că până în 2050 acest număr va crește la peste zece milioane de oameni pe an. Oamenii de știință critică faptul că un astfel de subiect important nu este menționat în Obiectivele de Dezvoltare ale ONU (ODD), deși nu este doar o chestiune de sănătate mondială, ci și o chestiune crucială pentru progresul dezvoltării globale.

Exacerbarea celor mai presante probleme ale timpului nostru

Deși este de așteptat ca populația mondială să crească cu 30% față de astăzi la aproape 10 miliarde de oameni până în 2050, prognozele arată că consumul global de carne va crește cu 73% în aceeași perioadă și că consumul de lapte se va dubla. Având în vedere cantitățile imense de furaje necesare pentru acest lucru, această dezvoltare pune în discuție fundamental securitatea alimentară globală și justiția alimentară.

Deși Programul ONU de Dezvoltare, Programul ONU pentru Mediu, Grupul Băncii Mondiale și Grupul interguvernamental privind schimbările climatice avertizează în termeni clari despre creșterea rapidă și efectele agriculturii industriale din fabrică asupra alimentației mondiale, climatului mondial, biodiversității și sănătății lumii, cererile politice ale Națiunilor Unite rămân în acest sens ocazional: în niciuna dintre cele 169 de obiective ODD, Agenda 2030 nu menționează problema agriculturii industriale în fabrică. Cu toate acestea, dezvoltarea durabilă poate deveni o realitate numai dacă aceste relații sunt recunoscute și se iau măsuri adecvate. Pentru că o dietă pe bază de plante pentru oamenii din secolul 21 nu este o tendință de modă, ci o contribuție decisivă la rezolvarea multora dintre cele mai presante și mai importante probleme ale timpului nostru.