Adevărul despre grăsimi și calorii

Acasă → Adevărul despre grăsimi și calorii

Adevărul despre grăsimi și calorii

Grăsimea te îngrașă! Această propoziție îi determină pe mulți oameni să dorească să-și reducă excesul de greutate prin tăierea riguroasă a grăsimilor.

Industria beneficiază de acest lucru, există nenumărate produse „ușoare” care sugerează consumatorului că le poate mânca fără ezitare, deoarece acestea conțin cu greu grăsimi și puține calorii. În ciuda acestei tendințe neîntrerupte către o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, proporția persoanelor supraponderale continuă să crească. Prin urmare, nutriționiștii solicită o regândire: evitarea alimentelor cu conținut scăzut de grăsimi, în schimb mese echilibrate cu suficiente calorii și grăsimi cu moderare.
Chiar dacă sună paradoxal: dacă doriți să economisiți calorii, nu trebuie să renunțați complet la grăsimi, deoarece organismul are nevoie de ele pentru ca metabolismul să funcționeze fără probleme și ca pierderea în greutate să apară în primul rând.
Fără grăsimi, vitaminele liposolubile A, D, E și K nu sunt sau sunt insuficient absorbite, iar mesele nu au un purtător important de aromă. Grăsimea corporală acționează și ca amortizor și pernă de protecție pentru organele interne și ajută la reținerea căldurii corpului. Apărarea, creierul și celulele nervoase au nevoie de grăsime pentru a-și construi pereții celulari, la fel ca și nivelurile de enzime și întregul sistem hormonal.

Grăsimea și grăsimea sunt două lucruri diferite și nu degeaba oamenii vorbesc despre grăsimi „bune” și „rele”.
Factorul decisiv este compoziția. Grăsimile „bune” nu conțin mai puține calorii, ci constau în principal din acizi grași sănătoși, nesaturați (omega-3 și omega-6). Ele sunt, de asemenea, numite esențiale (= esențiale pentru viață), deoarece nu pot fi produse în corpul uman, ci trebuie consumate în cantități suficiente în fiecare zi. Acizii grași nesaturați se găsesc în principal în uleiurile vegetale, semințe, nuci și fructe, cum ar fi avocado și măsline.
Peștii cu conținut ridicat de grăsimi, precum tonul și somonul, macroul și heringul conțin multe calorii, dar sunt, de asemenea, deosebit de bogate în acizi grași omega-3 și reduc riscul bolilor metabolice prin scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului. Grăsimea peștelui poate proteja împotriva diabetului de tip 2 și a bolilor coronariene.

Carnea, cârnații, produsele lactate și anumite grăsimi vegetale, cum ar fi uleiul de cocos și untul de cacao, pe de altă parte, conțin multe calorii, grăsimi animale „proaste” din acizi grași saturați și mononesaturați. Acestea trebuie consumate rar și în cantități mici. Consumul excesiv agravează nivelul lipidelor din sânge, favorizând astfel întărirea arterelor și poate duce la boli cardiovasculare.
Deși baza margarinei este uleiul vegetal, datorită procesului de fabricație conține un procent ridicat de grăsimi saturate, ceea ce nu-și mărește valoarea de sănătate.
Este necesară o precauție deosebită în cazul acizilor grași trans, care se formează în timpul întăririi grăsimilor. Corpul nu le poate utiliza și le depune în țesut și pe pereții vaselor. Grăsimile trans au un efect apetisant, favorizează creșterea în greutate și creșterea colesterolului LDL dăunător în detrimentul colesterolului HDL sănătos și pot declanșa astfel diabet, accident vascular cerebral, boli de inimă și chiar cancer.
Acestea sunt componenta principală a multor alimente, cum ar fi produse de patiserie, gustări, fast-food, prăjite, produse de cofetărie și mese gata preparate. Proporția de grăsimi hidrogenate în caloriile zilnice nu trebuie să depășească 1% din total.

Grăsimile nu sunt doar o componentă principală a dietei, ci și un important purtător de aromă și cea mai bună sursă de energie. Pentru a trăi sănătos, este mai logic să înveți cum să folosești grăsimile în mod conștient decât să te descurci complet. Cei care economisesc calorii pentru că vor să slăbească vor avea mai mult succes dacă se vor concentra mai degrabă pe zahăr și amidon decât pe grăsimi.