Știri despre hipotiroidism: „Rău” sau „Nu este rău”

hipotiroidism
Următoarea lucrare a fost rezumată de Matti Ussat (Departamentul Central de Urgență, Spitalul Universitar Leipzig):

Peeters RP. Hipotiroidism subclinic. New Eng J Med 2017, 376: 2556-2565

Schübel J, și colab. Hipotiroidism latent la adulți. Dtsch Arztebl Int 2017; 114: 430-438 (PDF)

General:

  • Prevalența hipertiroidismului latent în populația generală este cuprinsă între 3-10% (date validate pentru SUA, Anglia și Danemarca; până în prezent nu sunt disponibile date pentru Germania), la pacienții cu vârsta> 65 ani, chiar și cu 8-18% prevalență
    • Peșteră: factori de influență diferiți la nivel regional (de exemplu, aportul de iod) duc la valori de referință TSH diferite!
    • Femeile însărcinate nu sunt în mod expres incluse în aceste recenzii, deoarece aici sunt specificate și alte valori limită. Sunt în pregătire noi orientări internaționale.
  • Femeile sunt mai des afectate decât bărbații (în funcție de studiu 1: 2.5-3), persoanele în vârstă mai mult decât persoanele mai tinere

O problemă sau dilemă a hipotiroidismului latent este că pacientul este cu siguranță „bolnav”, dar fără o indicație acută de acțiune: întrebarea „terapiei” vs. „Așteptare agresivă” și, astfel, protecția pacientului împotriva suprasolicitării și consecințele sale ca problemă relevantă de aprovizionare în Germania.

Definiția hipotiroidismului latent, cauzele posibile și diagnosticarea recomandată:

  • Creșterea TSH (hormonul stimulator al tirotropinei) peste valoarea superioară de referință fără a crește fT4, adică un hipotiroidism latent descrie inițial nimic mai mult decât o valoare de laborator patologic crescută.
  • Determinarea fT3 nu este necesară deoarece nu există niciun beneficiu suplimentar
  • Notă: valoarea de referință TSH superioară fluctuează la nivel național și internațional; în Germania, hipotiroidismul poate fi asumat în mare parte dintr-o valoare> 4 mU/L și de la> 10 mU/L din hipotiroidism latent sever
  • 75% dintre pacienții cu hipotiroidism latent au o valoare TSH de 40% diferență pentru a fi evaluată ca o schimbare „reală” a funcției
  • cu cât creșterea TSH este mai ușoară, cu atât va fi mai probabilă limitarea independentă a controalelor de urmărire (TSH până la 7 mU/L până la 46% în primii doi ani)

Evaluarea valorilor TSH individuale trebuie evaluată numai luând în considerare factorii de influență, starea generală de sănătate și afectarea calității vieții:

  • Cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului latent este tiroidita autoimună
  • Anticorpii autoimuni pot fi determinați (medic primar: TPO-AK, medic specialist și TG-AK), dar are o relevanță clinică redusă (risc relativ de hipotiroidism manifest la pacienții cu anticorpi pozitivi 1,7%/an comparativ cu anticorpii negativi, cumulativi Incidența după 9 ani 59% față de 23%), prin care controalele TSH de laborator trebuie efectuate oricum, riscul de frici și incertitudini ale pacienților cu calitatea vieții afectate, fără beneficii terapeutice echivalente, diagnosticare AK numai cu consimțământul reciproc al pacientului și nu în camera de urgență (fără diagnostic acut)
  • Sonografia tiroidiană fără noduri palpabile nu este recomandată în mod obișnuit și nu în camera de urgență (nu există diagnostic acut)
  • Interogarea simptomelor tipice ale hipotiroidismului nu este potrivită pentru confirmarea diagnosticului și distincția între „latent” vs. Subfuncția „Manifest”

De ce face terapie deloc? Riscuri asociate de hipotiroidism latent:

  • Risc pentru
    • Boala coronariană crește odată cu nivelul valorii TSH, la TSH 10-19,9 mU/L cu un raport de pericol (HR) de 1,89
    • Insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, în special de la TSH> 7 mU/L
    • Creșterea colesterolului total și a LDL (nu este clar dacă o creștere a riscului cardiovascular se datorează alterării metabolismului lipidic sau datorită altor mecanisme)
    • Infertilitate, avort spontan, complicații ale sarcinii (hipertensiune gravidă și preeclampsie)

Recomandări de terapie:

TSH> 10 mU/L

  • Recomandare clară numai pentru pacienții cu vârsta ≤ 70 de ani, 25-75 µg/zi ca doză unică (alegeți doze zilnice inițiale mai mici pentru pacienții cu angină pectorală stabilă sau cu profil de risc cardiovascular ridicat)
  • > 70 de ani de terapie numai în cazul unui profil de risc vascular ridicat, simptome asociate hipotiroidismului, status pozitiv AK, dacă TSH crește pe parcurs sau fT4 este scăzut-normal. Se poate face o încercare de terapie timp de 6 luni.
  • > 85 de ani, puneți la îndoială indicația terapeutică foarte strict, deoarece deseori rezultă supradozajul (peșteră: multimorbiditate și polifarmacie)

TSH 85 de ani: substituția nu este recomandată aici (indicații ale unei durate de viață mai lungi în cazul hipertiroidismului latent), strategia „așteptați și vedeți” recomandată

TPO-AK pozitiv

  • Liniile directoare recomandă întotdeauna o înlocuire dacă se detectează AK, dar dezvoltarea hipotiroidismului evident se corelează mai mult cu nivelul valorii TSH decât cu statutul TPO AK
  • Numărul necesar de tratat (NNT) este estimat a fi între 5-15
  • În prezent, o înlocuire dintr-o valoare TSH> 6 mU/L pare a fi utilă
  • Verificări de urmărire TSH după ce nivelul TSH a crescut pentru prima dată: după 2-3 luni (pentru a exclude cauzele temporare ale creșterii), nu există nicio indicație acută de urgență!
  • Verificări de urmărire TSH după o nouă întâlnire cel mai devreme după opt săptămâni, recomandate la fiecare șase luni și apoi anual dacă situația este stabilă

  • Interval de referință normal
  • Orientările europene fac, de asemenea, o diferențiere între:
    • Pacienți tineri (75 de ani), TSH: 1-5 mU/L