Dieta în gastropareză

Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg Facultatea de Științe ale Vieții Nutriție în Gastropareză Teză de licență a Cursului de Ecotrofologie Înscris de: Felix Neumann Număr de înmatriculare 2035443 Recenzent 1: Recenzor 2: Prof. Dr. Silya Nannen-Ottens Prof. Dr. Christine Behr-Völtzer Ziua depunerii: 29.09.2016

Cuvânt înainte aș vrea să mulțumesc prof. Dr. Silya Nannen-Ottens și prof. Dr. Christine Behr-Völtzer pentru sprijin tehnic și cooperare. Julia Imbeck, Johanna Imbeck și Alwina Meng pentru sugestii și sprijin mental. Nu în ultimul rând, dedic această lucrare tatălui meu, Gert Neumann, care m-a susținut necondiționat financiar și mental cu toate ideile de viață și studiile mele. 3

Cuprins Lista abrevierilor. 5 Lista figurilor. 6 Lista tabelelor. 7 1. Introducere. 8 2. Bazele gastroparezei. 9 2.1. Definiție și diagnostic. 9 2.2. Subtipuri și epidemiologie. 11 2.3. Fiziologia digestiei în tractul gastro-intestinal și fiziopatologia gastroparezei. 13 2.3.1. Tract gastrointestinal. 13 2.3.2. Motilitate gastrointestinală. 14 2.3.3. Controlul motilității gastrointestinale. 16 2.3.4. Abilitățile motorii gastrice și golirea gastrică. 19 2.3.5. Fiziopatologia gastroparezei. 22 3. Metode. 25 4. Starea nutrițională a pacienților cu gastropareză. 27 5. Recomandări dietetice pentru gastropareză. 31 5.1. Mărimea și frecvența meselor. 31 5.2. Consistența și conținutul meselor. 34 5.3. Fibră. 38 5.4. Alcool. 40 5.5. Alimente care afectează simptomele. 42 5.6. alți factori de influență. 44 6. Discuție. 46 7. Concluzie. 51 8. Recomandări de acțiune. 53 Bibliografie. 54 Anexă. 58 Afidavit. 91 4

Lista abrevierilor ATp BMI EHQ ENS FFQ GCSI GIT ICC NOS PAGI-SYM RDI TEE Adenozină trifosfat Indicele masei corporale Exerciții fizice Chestionar Sistem nervos enteric Chestionar frecvență alimentară Gastropareză Indicele simptomului cardinal Tract gastrointestinal Interstitial Celulele cajale Oxidul azotic Sintaza Recomandat Cheltuieli energetice 5

Lista figurilor Figura 1: Structura tractului gastro-intestinal. 13 Figura 2: Reprezentarea schematică a funcțiilor motorii gastrice extrinseci și intrinseci. 17 Figura 3: Hormoni și emițătoare pentru controlul motilității gastro-intestinale și eliberarea secrețiilor digestive. 19 Figura 4: Structura și atribuirea funcțională a stomacului. 20 Figura 5: Frecvența apariției principalelor simptome ale gastroparezei. 33 Figura 6: Efectul diferitelor mese asupra gravității simptomelor de greață de la 15 minute înainte la 4 ore după masă. 36 Figura 7: Efectul diferitelor mese asupra scorului total al simptomelor de la 15 minute înainte la 4 ore după hrănire. 36 6

Lista tabelelor Tabelul 1: Clasificarea studiilor în clase de dovezi. 26 Tabelul 2: Tabel rezumativ pentru studiul realizat de Parkman și colab. (2011). 28 Tabelul 3: Procentul pacienților cu gastropareză idiopatică sau diabetică care au un deficit în aportul de nutrienți respectivi. 29 Tabelul 4: Tabel rezumat pentru studiul realizat de Olausson și colab. (2014). 32 Tabelul 5: Tabel rezumativ pentru studiul realizat de Homko și colab. (2015). 35 Tabelul 6: Tabel rezumat pentru studiul realizat de Keld și colab. (2011). 38 Tabelul 7: Studii în Keld și colab. (2011). 40 Tabelul 8: Tabel rezumat pentru studiul realizat de Kasicka-Jonderko și colab. (2013). 41 Tabelul 9: Efectul băuturilor alcoolice asupra vitezei de golire gastrică. 42 Tabelul 10: Tabel rezumativ pentru studiul realizat de Wytiaz și colab. (2015). 43 Tabelul 11: Proprietățile alimentelor iritante și atenuante ale simptomelor. 44 7

Figura 3: Hormoni și transmițătoare pentru controlul motilității gastro-intestinale și eliberarea secrețiilor digestive Sursa: Behrends, și colab., 2012, p. 474 2.3.4. Abilitățile motorii gastrice și golirea gastrică Motilitatea gastrică este deosebit de importantă pentru golirea gastrică. În acest scop, stomacul este împărțit în două secțiuni funcționale. Stomacul proximal și distal. (Camilleri și Vazquez-Roque, 2011, p. 39)

suplimentat, cu condiția ca acesta să fie disponibil prin punctele de acces ale HAW Hamburg sau de la Universitatea și Biblioteca de Stat Hamburg. Accesul la un studiu a fost achiziționat prin HAW Hamburg prin consultarea cu conducătorul acestei teze. Un total de 65 de surse din 1979 până în 2016 au fost incluse în selecția finală. Studiile prezentate în partea principală (capitolele 4 și 5) au fost enumerate sub formă de tabel, care, printre altele, clasifică studiile în clasele de dovezi respective în conformitate cu tabelul 1. Un extras din studiul respectiv poate fi găsit direct în secțiunea relevantă, întreaga listă se află în Anexa 2. Tabelul 1: Clasificarea studiilor în clase de dovezi Sursa: Deutsches Netzwerk Evidenzbasierte Medizin e.v. (2007) Lucrări de cercetare și recenzii din reviste de specialitate și surse de internet au fost utilizate în principal ca surse pentru elaborarea științifică. Manualele au fost folosite doar ca bază pentru prezentarea fiziologiei gastrointestinale. 26

Tabelul 11: Proprietățile alimentelor iritante și atenuante ale simptomelor Sursa: Wytiaz și colab. (2015) 5.6. Factori de influență suplimentari În plus față de subiectele deja discutate, există și alți factori de influență care trebuie luați în considerare. Acestea sunt rezumate pe scurt mai jos. Echilibrul fluidelor: Vărsăturile sunt unul dintre simptomele care apar în mod regulat în gastropareză, cu care, în funcție de frecvență, este asociat cu o pierdere enormă de lichid (Parkman și colab., 2011). Acest dezechilibru ar trebui corectat urgent pentru a asigura o stare nutrițională sănătoasă. Nutriție suplimentară: Majoritatea pacienților prezintă deficite în echilibrul lor energetic, macro și micronutrienți datorită problemei de digerare a meselor solide descrisă (Parkman și colab., 2011), în timp ce golirea gastrică a fluidelor este adesea normală la pacienții cu gastropareză funcționează (Sachdeva, și colab., 2011). Datorită acestei conexiuni, se recomandă creșterea aportului de nutrienți prin lichide, deoarece acestea sunt de obicei mai bine tolerate. Aportul alimentar oral poate fi susținut și de aportul de lichide bogate în calorii, proteine și nutrienți în cantități mici. 44

apare diferit. Ultimele studii au făcut un mare pas în direcția corectă în ceea ce privește nivelul de cunoștințe cu privire la modul de a sfătui corect împotriva gastroparezei. Pe baza cunoștințelor că mesele lichide cu conținut ridicat de grăsimi sunt bine tolerate, a fost respinsă ideea greșită că toate mesele cu un conținut ridicat de grăsimi sunt slab tolerate fără excepție. Cu toate acestea, aceste studii au ridicat, de asemenea, noi întrebări, cum ar fi dimensiunea particulelor. Acesta este motivul pentru care sunt necesare studii suplimentare, în special cu privire la domeniile de cunoaștere a dimensiunii particulelor, a fibrelor solubile și a alimentelor tolerabile, pentru a putea face afirmații mai diferențiate. 50

8. Recomandări de acțiune În această secțiune, toate constatările discutate sunt enumerate din nou: 1. Patru până la cinci mese mici pe zi (Camilleri, și colab., 2013) 2. Pe cât posibil. Consumul de grăsimi prin alimente lichide este o opțiune mai bine tolerată (Homko, și colab., 2015) 3. Doar cantități mici de fibre (Keld, și colab., 2011) 4. Fără alcool (Kasicka-Jonderko și colab., 2013) 5. Evitați alimentele picante care sunt bogate în grăsimi, fibre și acid; Consumați alimente sărate, dulci, cu amidon și blande (Wytiaz, și colab., 2015) 6. Bea mult pentru a contracara pierderea de lichide (Parkman, și colab., 2011) 7. Băuturile proteice cu conținut ridicat de energie, precum și suplimentele multivitaminice și minerale, pot fi utilizate ca suplimente alimentare. fi util (Abell, și colab., 2006a) (Bouras, și colab., 2013) Cum poate arăta planul nutrițional pentru o astfel de dietă este enumerat în Anexa 7. 53

Anexă Anexa 1: Indicele simptomului cardinal al gastroparezei Sursa: Friedensberg, și colab. (2008) 58

gastropareză: Un studiu randomizat controlat Aport nutrienți, nutriție și măsurători corporale: protocol nutrițional de 4 zile Determinarea IMC (greutate, înălțime) Control glicemic: probe de sânge (HbA1c) (Homko, și colab., 2015) Efectul grăsimii dietetice și al consistenței alimentelor asupra gastroparezei simptome la pacienții cu gastropareză N = 12, IIa Investigarea influenței consistenței și a conținutului de grăsime din mese asupra severității simptomelor Determinarea severității simptomului: 20 de articole PAGI-SYM PAGI-SYM scurtează aportul de nutrienți: FFQ ajustat pentru pacienții cu funcție gastrică afectată Mesele sortate în funcție de viteza Golire gastrică: lichid cu conținut scăzut de grăsimi> lichid cu conținut ridicat de grăsimi> solid cu conținut scăzut de grăsimi> solid cu conținut ridicat de grăsimi Mesele solide cu conținut ridicat de grăsimi provoacă simptome severe. Celelalte mese au fost tolerate aproape la fel de bine. O dietă lichidă, bogată în grăsimi, este o opțiune pentru nutriția pacientului.Consumul de calorii: compoziția corpului EHQ cu 4 articole: determinarea IMC Analiza impedanței bioelectrice (Keld, și colab., 2011) și o comparație a diferitelor studii privind influența fibrelor dietetice asupra influenței Fibrele alimentare variază. 60

Tabelul 1 Aport caloric, componentele aportului caloric și caracteristicile inițiale și simptomatice ale pacienților cu gastropareză care consumă și nu consumă o dietă cu deficit de energie Au o dietă cu deficit de energie * Toți pacienții (N = 305) Anexa 3: Tabelele de rezultate privind starea nutrițională a pacienților cu gastropareză Sursa: Parkman, și colab., (2011) Nu (N = 111) Da (N = 194) Caracteristică Nr. Statistică Nr. Statistică Nr. Valoare statistică P Aport caloric: Aport caloric (kcal/zi) 305 1,168 ± 801 111 1,931 ± 829 194 731 ± 305 n/a Aport ca% din necesarul total estimat de energie (TER) 305 58% ± 39% 111 96% ± 40 % 194 36% ± 14% n/a Aport zilnic de carbohidrați (g) 305 139 ± 95 111 223 ± 102 194 90 ± 43 30) 105 34,4% 38 34,2% 67 34,5% Raportul talie-șold (cm) 305 0,87 ± 0,11 111 0,88 ± 0,09 194 0,86 ± 0,11 0,19 Istoric medical: Tipul gastroparezei: 0,41 Idiopatic 204 66,9% 71 64,0% 133 68,6% Gastroenterologie. Manuscris de autor; disponibil în PMC 2012 15 noiembrie. 63

Toți pacienții (N = 305) au o dietă cu deficit de energie * Nu (N = 111) Da (N = 194) Caracteristică Nr. Statistică Nr. Statistică Nr. Valoarea P statistică Diabetic tip 1 55 18,0% 21 18,9% 34 17,5% Diabetic tip 2 46 15,1% 19 17,1% 27 13,9% Consultație nutrițională după debutul Gp 99 32,5% 35 31,5% 64 33,0% 0,79 Vârsta la debutul simptomelor (ani): 0,24 28 54 17,7% 22 19,8% 32 16,5% 0,46 Biomarkeri de malnutriție/inflamație: proteină C reactivă (CRP) (mg/dl) 304 0,6 ± 1,1 111 0,7 ± 1,3 193 0,6 ± 1,0 0,80 Rată de sedimentare a eritrocitelor (mm/oră) ) 305 17,7 ± 19,2 111 18,4 ± 18,9 194 17,4 ± 19,4 0,34 Albumină (g/dl) 305 4,1 ± 0,6 111 4,08 ± 0,57 194 4,04 ± 0,56 0,32 Azot uree din sânge (BUN) (mg/dl) 305 13,3 ± 7,3 111 13,8 ± 7,6 194 12,9 ± 7,1 0,56 Creatinină (mg/dl) 305 0,89 ± 0,31 111 0,90 ± 0,33 194 0,90 ± 0,30 0,80 Golire gastrică (scintigrafie):% medie de retenție gastrică la 2 ore 305 64,1 ± 17,9 111 64,4 ± 18,9 194 64,0 ± 17,4 0,70% medie de retenție gastrică la 4 ore 304 31,1 ± 22,1 110 31,9 ± 22,6 194 30,6 ± 21,8 0,69 Severitatea golirii gastrice întârziate - 4 ore: 0,90 ușoară (0 20%) 126 41,5% 45 40,9% 81 41,8% Moderată (21% 35% ) 86 28,3% 30 27,3% 56 28,9% Sever (> 35%) 92 30,3% 35 31,8% 57 29,4% Severitatea simptomului PAGI-SYM (0 5): Severitatea greaței 305 3,4 ± 1,4 111 3,3 ± 1,4 194 3,4 ± 1,4 0,62 Gastroenterologie. Manuscris de autor; disponibil în PMC 2012 15 noiembrie. 65